Farkas Imre

Bună ziua!

Sunt Farkas Imre, sunt din Sfântu-Gheorghe și povestea mea începe în 2003. Iată:

Lucram acasă în atelier și în urma unui accident am suferit arsuri grave pe ambele picioare. Din păcate, până am ajuns la spitalul din Brașov rănile s-au infectat în așa fel încât medicii au fost nevoiți să-mi amputeze ambele picioare de la coapse în jos.

Am avut nevoie de ceva timp până am reușit să mă obișnuiesc cu noua situație. La un an după accident, am început să mă gândesc la posibilitatea procurării unor proteze și la faptul că vreau să învăț să merg din nou.

Nu găsesc cuvinte pentru a descrie cum m-am simțit când am reușit să mă ridic în picioare după operație. Când m-am ridicat, am simțit că m-am născut pentru a doua oară. După ce am petrecut un an și jumătate în pat și în fotoliu rulant, m-am bucurat enorm că pot să ies singur din casă. Totuși, mersul cu proteze nu a fost ușor. Am depus foarte mult efort și am muncit foarte mult până am reușit să cobor scările singur. Următorul meu țel a fost procurarea unei mașini pe care să o pot conduce și eu.

În urmă cu 3 ani, am început să joc tenis de masă. S-a organizat un concurs pentru persoanele cu dizabilități în Satu-Mare, la care am participat și eu. Acolo am văzut anunțul Federației Române de Automobilism Sportiv, cum că organizează raliuri pentru persoanele cu dizabilități. Participarea la un astfel de concurs a fost un vis de-al meu din tinerețe, așa că m-am înscris. Acest tip de raliu nu este exact la fel ca cel organizat pentru persoanele fără nevoi speciale. Concurenții primesc o hartă și trebuie să ajungă la linia de sosire, atingând anumite check-point-uri. În acest concurs, accentul este pus pe orientare și pe respectarea regulilor de circulație. În urmă cu 3 ani, am câștigat acest concurs și sunt mândru de faptul că, până în prezent, am reușit să-mi apăr titlul obținut atunci.

La început, toată lumea se întristează și simte că nu poate să se ridice după un asemenea șoc. Părerea mea este că trebuie să începi un nou capitol al vieții, închizându-l pe cel de dinainte. Degeaba te necăjești și te frămânți gândindu-te la lucrurile pe care le-ai putut face înainte. Trebuie să te concentrezi asupra lucrurilor pe care le poți face de acum înainte. Este foarte important să poți ieși din casă și să fii un membru activ al unei comunități. Din păcate, după o asemenea tragedie foarte mulți prieteni, colegi, cunoscuți se îndepărtează treptat de tine, pentru că majoritatea oamenilor nu știu cum să reacționeze, cum să se comporte cu tine în această nouă situație. Important este să legi noi prietenii, să cunoști oameni noi care să te accepte așa cum ești. Familia are un rol extrem de important în recuperare și eu pot să spun că am niște părinți extraordinari, care m-au ajutat foarte mult. Un alt aspect important este contactarea unor organizații de sprijin pentru persoane cu dizabilități, care pot să-ți acorde consiliere de specialitate. Participarea la evenimentele organizate de aceste asociații are un rol important asupra psihicului tău. În concluzie, pot spune că dacă îți dorești cu adevărat și muncești din greu pentru acest lucru, poți găsi calea de ieșire și poți trăi o viață activă și fericită.