Terapia Vojta

Impact pozitiv și vizibil asupra coordonării mișcărilor spontane

Terapia Vojta​

Prof. Dr. Václav Vojta a descoperit baza terapiei locomoției-reflexe, lucrând la un concept de tratament pentru copiii cu pareze cerebrale. Prin folosirea terapeutică a locomoției reflexe, se poate ajunge, la pacienții cu o afecțiune a sistemului nervos central și a aparatului locomotor – cel puțin parțial, la modele de mișcare elementare, aceasta însemnând că ele devin iarăși accesibile.

Locomoţiile reflexe sunt activate „pe cale reflexă“. În acest caz, „reflex“ nu se referă la modalitatea coordonării neuronale, ci la stimuli externi, aplicați terapeutic, precum și la răspunsurile de mișcare definite și întotdeauna aceleași, disponibile imediat în mod automat.

Avantajele Terapiei Vojta sunt:

Eficiență rapidă a terapiei;

Învățarea relativ rapidă a metodei;

Posibilitatea continuării terapiei și la domiciliu, cu supraveghere de specialitate.

terapia vojta

Obiectivele Terapiei Vojta sunt diferite în funcție de categoria de vârstă:

Sugari – sistemul nervos central este în plină formare, mișcările anormale nu sunt încă fixate, fapt care permite activarea și menținerea modelelor de mișcare fiziologice corecte;

Copii mici – această terapie are un impact pozitiv și vizibil asupra coordonării mișcărilor spontane, cu rezultate pozitive de îmbunătățire a mișcărilor de tip: prindere, verticalizare și vorbire;

Copii mici, școlari, adolescenți – terapia poate să influențeze procesul de maturizare și creștere;

Adulți – posibilitatea folosirii din nou a modelelor de mișcare odată sănătoase, cu scopul diminuării fenomenelor care au ca urmare durerea, limitarea funcționalității și forței musculare.

Înainte de începerea terapiei este necesar un consult neurokinesiologic, efectuat de specialistul în tehnica Vojta!

În cadrul consultului neurokinesiologic, după metoda Vojta, se efectuează următoarele evaluări:

• Reactivitatea posturală cu ajutorul reacțiilor de postură;

• Aprecierea motricității spontane și a mecanismelor de ridicare, pe fundalul conținutului ontogenezei posturale (activității posturale);

• Aprecierea dinamicii regresiei reflexelor neonatale (reflexe primitive).

Indicații

• Tulburări centrale de coordonare la vârsta sugarului;
• Tulburări de mișcare ca urmare a leziunilor sistemului nervos central (pareze cerebrale, apoplexie, scleroză multiplă ș.a.);
• Paralizii periferice ale brațelor și ale picioarelor (de exemplu pareze de plex brahial, spina bifida, leziuni medulare ș.a.);
• Îmbolnăviri și limitări funcționale ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze etc).
• Afecțiuni musculare;

Terapia Vojta presupune aplicarea de stimuli externi, prin metode speciale, care vor determina întotdeauna aceleași reacții în mod automat.

Terapeutul stimulează senzitiv-motor pacientul prin aplicarea unor presiuni ușoare, în anumite segmente anatomice, care vor determina reacții reflexe. Activitatea sinergică și ritmică a întregii musculaturi scheletice și a sistemului nervos central determină declanșarea unor funcții blocate în centri nervoși din creier și măduva spinării.

Terapia Vojta poate fi folosită de la naștere până la o vârstă înaintată, având ținte terapeutice diferite. Cu ajutorul ei, tulburările de mișcare pot fi tratate cu succes încă de la început!

La sugari și copii o ședință durează între 10 și 30 de minute. Un rol hotărâtor vor avea părinții, respectiv aparținătorii, în terapia Vojta, deoarece trebuie să o aplice zilnic pentru rezultate terapeutice optime!

La adolescenți și adulți o ședință durează între 40 și 60 de minute. După învățarea corectă a exercițiilor, efectuarea terapiei Vojta poate fi preluată de soț/soție, partener de viață sau de persoane apropiate. În acest caz, terapia se va efectua, de regulă, de mai multe ori pe săptămână.

Pacienții trebuie să se prezinte la intervale regulate pentru evaluare, astfel încât programul kinetic să fie adaptat în funcție de evoluția neurokinesiologică.

– Boli acute însoțite de stări febrile și fenomene inflamatorii;

– În primele 10 zile după vaccinarea cu tulpini vii-atenuate;

– Sarcină;

– Crize epileptice necontrolate medicamentos;

– Afecțiuni care influențează starea generală a pacientului.

Programul kinetoterapeutic este recomandat să se desfășoare într-o sală de recuperare dotată corespunzător, fapt care permite o creștere a șanselor de reușită terapeutică.

Trimite prin Email
Trimite prin Facebook