Farkas Imre

A rămas fără ambele picioare în urma unor arsuri cumplite, însă n-a renunțat deloc la ideea de a merge din nou. Ba mai mult, a reușit să-și împlinească și un vis din tinerețe și a devenit pilot de raliu. Vorbim despre Farkas Imre, un pacient din Sfântu-Gheorghe, care, deși merge cu ajutorul a două proteze a reușit să ofere celor din jur o adevărată lecție de curaj și de optimism.

Cum v-ați pierdut ambele picioare?

S-a întâmplat în 2003. Lucram acasă în atelier și în urma unui accident am suferit arsuri grave pe ambele picioare. Din păcate până am ajuns la spitalul din Brașov rana s-a infectat în așa fel încât medicii au fost nevoiți să-mi amputeze ambele picioare de la coapse în jos.

Cum ați reușit să treceți peste această perioadă dificilă din viața dumneavoastră?

Foarte greu, cu foarte mult efort și cu ajutor din partea părinților mei. Am avut nevoie de ceva timp până am reușit să mă obișnuiesc cu noua situație. La un an după accident, am început să mă gândesc la posibilitatea procurării unei proteze și la faptul că vreau să învăț să merg din nou.

Cum v-ați simțit când ați reușit să vă ridicați în picioare pentru prima dată?

Nu găsesc cuvinte pentru a descrie cum m-am simțit. Când m-am ridicat în picioare am simțit că m-am născut a doua oară. După ce am petrecut un an și jumătate în pat și fotoliu rulant, m-am bucurat enorm că pot să ies singur din casă. Totuși mersul cu proteze nu a fost ușor. Am depus foarte mult efort și am muncit foarte mult până am reușit să cobor scările singur. Următorul meu țel a fost procurarea unei mașini pe care să o pot conduce și eu.

Am înțeles că sunteți campion național la raliu. Cum ați reușit să dobândiți acest titlu?

În urmă cu 3 ani am început să joc tenis de masă. S-a organizat un concurs pentru persoanele cu dizabilități la Satu-Mare la care am participat și eu. Acolo am văzut anunțul Federației Române de Automobilism Sportiv, cum că organizează raliuri pentru persoanele cu dizabilități. Participarea la un astfel de concurs a fost un vis de al meu din tinerețe, așa că m-am înscris. Acest tip de raliu nu este exact la fel ca cel organizat pentru oameni sănătoși. Concurenții primesc o hartă și trebuie să ajungă la finiș atingând anumite check-pointuri. În acest concurs accentul este pus pe orientare și pe respectarea regulilor de circulație. În urmă cu 3 ani am câștigat acest concurs și sunt mândru că am reușit să-mi apăr titlul de atunci.

Ce le-ați recomanda persoanelor care se află într-o situație similară cu a dumneavoastră?

La început toată lumea se întristează și simte că nu poate să se ridice după un asemenea șoc. Părerea mea este că trebuie să începi un nou capitol al vieții, închizându-l pe cel de dinainte. Degeaba te necăjești și te frămânți gândindu-te la lucrurile pe care le-ai putut face înainte. Trebuie să te concentrezi asupra lucrurilor pe care le poți face de acum înainte. Este foarte important să poți ieși din casă și să fii un membru activ al unei comunități. Din păcate după o asemenea tragedie foarte mulți prieteni, colegi, cunoscuți se îndepărtează treptat de tine, pentru că majoritatea oamenilor nu știe cum să reacționeze, cum să se comporte cu tine în această nouă situație. Important este să legi noi prietenii, să cunoști oameni noi care te acceaptă așa cum ești. Familia are un rol extrem de important în recuperare și eu pot să spun că am niște părinți extraordinari, care m-au ajutat foarte mult. Un alt aspect important este contactarea unor organizații de sprijin pentru persoane cu dizabilități, care pot să-ți acorde consiliere de specialitate. Participarea la evenimentele organizate de aceste asociații are un rol important asupra psihicului tău. În concluzie pot spune că dacă dorești cu adevărat și muncești din greu pentru acest lucru poți găsi calea de ieșire și poți trăi o viață activă și fericită.

 

Galerie Foto

 

 

Video